Romania dus-intors O incrucisare de drumuri dintr-o asezare ce sta sa se trezeasca, careia ii simti respiratia, taie primele imagini ale filmului. Ele pot duce oriunde. Mai ales acolo unde nu te Romania dus-intors
O incrucisare de drumuri dintr-o asezare ce sta sa se trezeasca, careia ii simti respiratia, taie primele imagini ale filmului. Ele pot duce oriunde. Mai ales acolo unde nu te astepti. Lumea vazuta de Napoleon Helmis, debutantul in lung metraj, se anunta una rasturnata, cam asa cum ii apare ea unuia dintre personaje. La betie, o cuprinde din unghiul celui care atarna cu capul in jos. Satul nu duce lipsa de Internet cafe non stop, de discoteca, dar unii mai ara pamantul cu plugul tras de boi. Echipa de calusari este la datorie, spre bucuria strainilor care alearga dupa traditii pitoresti si le gasesc din belsug. Fetele noastre isi cauta si ele fericirea aiurea, in Spania, la cules de capsune, in Italia, la strans portocale. Se mai intampla ca unele sa nu ajunga la destinatia dorita, sa se trezeasca in alta parte, puse la altfel de treburi. Suntem, cum spuneam, intr-o lume rasucita, a tranzitiei alandala, de care vor sa scape cele doua surori, Italiencele lui Napoleon Helmis, cuplu insolit in peisajul nostru cinematografic. Nimic nu le poate indupleca, nici macar iubirea fara margini si fara vorbe, pentru sora cea mare, a "mutului", nebun care nu mai trebuie legat, a facut-o singur, cand a hotarat sa nu se clinteasca de pe calea ferata. Costel Cascaval, interpretul indragostitilor imprevizibili, gata sa-si apere amorul cu arma in mana, trece pe ecran aducand o adiere dinspre filmele tandru-ironice ale lui Jiri Menzel, cel din Vara capricioasa, sau Satucul meu iubit. Chiar daca nu a tras neaparat cu ochiul intr-acolo, poate ca ingaduinta privirii aruncate peste o umanitate cand trista, cand comica in nedezmeticirea ei, l-a dus pe autorul debutant in ac
