In nemarginita ei bunatate pentru toate fapturile vii, mama natura are grija si de bietele vietuitoare ale padurii, pe care iarna le ameninta cu foamete si inghet. Exact acum, cand oamenii strang ultima recolta din gradini si livezi, pregatindu-se sa o depoziteze in hambare, arborii din paduri isi scutura roadele singuri, spre bucuria salbaticiunilor. Alunele, ghinda, castanele, jirul, scorusele - toate se gasesc din abundenta in luna octombrie, prin lizierele si luminisurile atinse de aripa toamnei. Si, cum in marea farmacie a naturii darurile de hrana sunt si daruri de sanatate, fructele padurii reprezinta, si ele, leacuri adesea miraculoase, pe care toamna ni le aduce in dar.
Castanele Salbatice
Aparent, banalele castane, pe care le gasim la vremea aceasta prin mai toate parcurile oraselor, ascund sub coaja lor maronie substante vindecatoare foarte puternice. Ele reduc durerea si inflamatia, protejeaza vasele de sange, opresc hemoragiile, stimuleaza circulatia sanguina. Mai mult, in ultimii ani, ele au devenit o pretioasa materie prima pentru industria de cosmetice si unguente, deoarece, folosite extern, au efecte benefice asupra pielii si a circulatiei periferice.
Recoltarea se face foarte usor, prin simpla lor culegere de pe jos. Se usuca in strat gros (10-15 cm), in locuri caldute si bine aerisite, vreme de trei saptamani, dupa care pot fi puse la pastrare in saculeti de panza ori de hartie sau pot fi preparate imediat.
Faina de castane: castanele uscate se piseaza cu tot cu coaja in piua, pana se maruntesc suficient pentru a fi macinate in masina electrica de cafea, dupa care se cern cat mai fin. Praful alb-galbui care rezulta, adica faina de castane, va fi folosit apoi intern si extern pentru urmatoarele afectiuni:
Hemoroizi, hemoroizi sangeranzi - se iau zilnic, pe stomacul gol, 3-4 lingurite de faina de castane. P
