Timp de trei zile, 62 de cercetatori romani, reprezentativi pentru domeniile in care activeaza, au dezbatut problema "migratiei tinerilor cercetatori romani", au radiografiat situatia cercetarii Timp de trei zile, 62 de cercetatori romani, reprezentativi pentru domeniile in care activeaza, au dezbatut problema "migratiei tinerilor cercetatori romani", au radiografiat situatia cercetarii romanesti si au propus solutii pentru iesirea din criza. Faptul ca toate obiectivele conferintei internationale cu tema repatrierii creierelor romanesti, organizata la Sinaia, au fost atinse nu este intamplator, ci se datoreaza atat bunei organizari pe care a reusit-o institutia de-acum bine cunoscuta pentru initiativele ei majore in domenii importante ale problematicii societatii romanesti - este vorba despre Institutul Cultural Roman -, cat si seriozitatii cu care au abordat problematica propusa cercetatorii romani din tara si din afara ei. Proiectul programului national de incurajare a repatrierii si colaborarii cercetatorilor si specialistilor din tara si din diaspora - initiat sub auspiciile Institutului Cultural Roman, in coordonarea academicianului Ionel Haiduc - a insemnat suportul unei reale exprimari a vointei de a face ceva concret. Pentru prima data in cei 15 ani postrevolutionari, cercetatorii de marca prezenti la Sinaia au reusit sa treaca dincolo de constatarea "crizei puternice a cercetarii". Ca sa se intoarca in tara, cercetatorii cred ca ar trebui sa se creeze conditiile concrete si acestea sunt: salarii macar duble fata de cele actuale, scutiri de taxe si TVA pentru activitatile de inalta performanta, ierarhizarea si evaluarea corecta si obiectiva a proiectelor de cercetare. S-a propus de catre grupul cercetatorilor tineri, condus de Mihail Dumitru Barboiu (Franta) si Daniel Funeriu (Japonia), crearea unui institut national care sa intre in circuitul programelor eu