Sase decenii de la sfarsitul oficial al Holocaustului
A noua zi din octombrie a fost proclamata ziua Holocaustului. Pentru ca niciunde in Romania Holocaustul n-a facut mai multe victime ca in Maramures (peste 40.000 de evrei au fost deportati in lagarele mortii), reamintim acele vremuri. Si pentru ca istoria sa nu se mai repete. In numele normalitatii, violenta nu este o solutie rationala.
La recensamantul din anul 1938, in Maramures erau circa 38.000 de evrei (adica peste 22 % din populatia judetului). In 1944, numarul acestora a fost estimat la peste 43.000 (la acea vreme, mai mult de jumatate din populatia Sighetului era evreiasca).
In anii interbelici, comunitate mozaica a dat Romaniei artisti, medici, profesori, scriitori, parlamentari (Mihai Szmuk) si chiar un viceprimar al orasului (Smith Volt), ori mari magnati ai industriei, precum cei din familiile Kahan sau Groedl.
O data cu Diktatul de la Viena, prin care Maramuresul impreuna cu Ardealul de Nord au fost cedate, fara lupta, Ungariei horthiste, situatia evreimii s-a schimbat radical. Regimul fascist care conducea Ungaria, afiliat doctrinar arianismului nazist al lui Hitler, proclama, printre altele, purificarea etnica si moartea evreilor…
Transformati in sapun
Prima deportare a evreilor maramureseni, cvasinecunoscuta astazi, a avut loc inca pe 24 iulie 1941. Atunci, 409 iudaici din satul Craciunesti au fost exterminati intr-un lagar din Galitia. Tot in iulie 1941 au mai fost deportati 251 evrei din Viseu de Sus. Niciunul nu s-a mai intors. Din 6 mai 1944 a inceput marea deportare. Aproximativ 43.
000 de evrei maramureseni au fost incarcati in noua trenuri de vite si transportati la Auschwitz-Birkenau. Dupa eliberarea acestora de catre armat
