Comisia Europeana nu priveste cu ochi buni modul in care Ministerul Transporturilor a semnat cu compania franceza Vinci contractul pentru autostrada Bucuresti-Brasov, tronsonul Comarnic-Predeal.
Conform oficialilor UE la Bucuresti, legea prin care s-a negociat acest contract nu este conforma cu acquis-ul comunitar, lucru asupra caruia s-a atras atentia inca din Raportul de tara.
Desi UE a atras atentia ca aceasta lege nu este in regula, Ministerul Transporturilor a incheiat luni cu Vinci Constructions un contract de parteneriat public-privat, in care, dupa cum reiese din declaratiile autoritatilor, statul isi asuma cele mai multe obligatii.
Francezii trebuie doar sa construiasca si sa intretina autostrada, iar statul roman le va returna, in 25 de ani, investitia. Din surse predominant bugetare.
Comisia Europeana atrage atentia ca Legea parteneriatului public-privat (PPP) are hibe care permit ca intelegeri de tipul celei cu Vinci Constructions sa semene, mai degraba, cu un contract de prestari servicii decit cu un PPP veritabil.
“Anumite contracte prezentate ca fiind PPP sint, de fapt, contracte de lucrari (statul roman este cel care plateste investitia, mai devreme sau mai tirziu)”, sustine Alexis Gressier, responsabil cu probleme de infrastructura la Delegatia Comisiei Europene la Bucuresti, “descifrind” critica din Raportul de tara.
Contractul incheiat cu compania franceza Vinci ar fi trebuit sa presupuna ca, dupa ce aceasta investea suma negociata (379 milioane euro) pentru constructia autostrazii, sa aiba dreptul sa opereze (sa incaseze taxe la intrare, sa aiba dreptul sa ridice moteluri sau benzinarii).
Astfel, grupul francez ar fi riscat - desi a construit o autostrada performanta - sa nu aiba destul trafic si proiectul sa dea faliment. Insa Ministerul Transporturilor a decis ca p
