- Cultural - nr. 209 / 23 Octombrie, 2004 "Aceasta este porunca Mea: sa va iubiti unul pe altul, precum v-am iubit Eu." MANTUITORUL HRISTOS Inmugurind sub jocul tandru al atator celebre "petale" lirice, conceptul de iubire ne surade inocent, parca din vremuri imemoriale, invitandu-ne la "dansul vesniciei" sub trilul suav al frumusetilor sale de basm. Ca raspuns moral la "tipatul mut" al inimii lor, unii literati privesc sentimentul de iubire zbatandu-se in hatisul disperarilor omenesti… Ceilalti, insa, s-au dumirit ca iubirea se revarsa generos peste lume de undeva din afara timpului, a spatiului si a omului: ea nu se "ofileste" sub secundele timpului; marimea sa nu o cuprinde spatiul; oamenii nu o descopera prin formule stiintifice… Si, atunci, unde poate omul sa intalneasca iubirea? Cunoscand ca diavolul va orbi lumea cu mirajul falselor fericiri si ca fragila masa umana se va rataci de la calea iubirii adevarate, Sf.Apostol Ioan mentiona: "Dumnezeu este iubire". De aceea, din focul maret al iubirii divine, Tatal nostru ceresc L-a trimis pe Insusi Fiul Sau ca sa predice pe pamant religia iubirii, impunand lumii un mod de viata axat exclusiv pe afectivitate desavarsita. Cu o protectie parinteasca induiosatoare, El ne doreste fericiti in jurul Tronului ceresc, in virtutea faptului ca suntem purtatorii imaginii Sale. Practic, fara darul iubirii de Sus, speranta in armonia umanitatii ar ramane refractara… Intuind ca iubirea este expresia celor mai inalte superlative si metafore (asociate, deseori, cu atributele morale dumnezeiesti), scriitorii giganti ai lumii au definit-o astfel: "divinitate" _ PLATON, "Amin al universului" _ NOVALIS, "putere suprema" - BOETIUS, "uitare de sine" _ AMIEL, "cel mai inalt si mai biruitor sentiment" _ HEINE, "cea mai frumoasa bijuterie" _ BALZAC, "cea mai inalta fericire" _ TAGORE, "romanul inimii" _ BEAUMARCHAIS, "cununa vietii"