La inceputul saptaminii trecute, Institutul Francez a oferit publicului un recital sustinut de tinarul pianist Sodi Braide, de origine nigeriana, nascut insa in Anglia, stabilit apoi la Paris, detinator al unor importante premii internationale, „specializat“ in muzica de camera. Programul ales (Beethoven, Franck, Chopin, Liszt), precum si maniera de interpretare au convins spectatorii ca interpretul este un romantic sensibil, cu un tuseu frumos, cu o tehnica sigura si o conceptie clara asupra constructiei sonore, date care ii pot asigura o evolutie ulterioara interesanta. Intentia organizatorilor de a prezenta artisti aflati la inceputul unor cariere promitatoare este extrem de benefica, directorul Institutului dorind sa extinda acest demers si prin includerea unor elevi si studenti romani de reala valoare in programul stagiunii muzicale care, la sala „Elvira Popesco“, se bucura de o constanta apreciere din partea melomanilor.

Doua seri mai tirziu, in eleganta ambianta a Palatului Cantacuzino, personalitati ale liricii romanesti, dar si studenti ai Universitatii Nationale de Muzica din Bucuresti au adus un omagiu inegalabilului tenor Dinu Badescu, idol al scenei de opera in perioada 1930-1961, de la nasterea caruia, pe 17 octombrie, s-a implinit un secol. Sub egida Muzeului „Enescu“, in organizarea Directiei pentru Cultura, Culte si Patrimoniu Cultural a Municipiului Bucuresti, seara s-a dovedit a fi o adevarata intilnire „de suflet“ prin evocarile pline de emotie si caldura, prin audierea unor arii inregistrate de Dinu Badescu in urma cu o jumatate de veac, prin prezenta in sala a rudelor sale, alaturi de membri ai familiei Sturdza (printul Serban Dimitrie Sturdza fiind, de altfel, principalul sustinator material al manifestarii) si ai familiei regale. Vorbind despre glasul, charisma si stralucirea marelui tenor, Grigore Constantinescu, David Ohanesian,