Majoritatea oamenilor se gandesc la Austria ca la locul nasterii lui Freud, Hitler sau Mozart. Doi austrieci au innobilat in luna octombrie viata culturala austriaca, prin acordarea a doua dintre cele Majoritatea oamenilor se gandesc la Austria ca la locul nasterii lui Freud, Hitler sau Mozart. Doi austrieci au innobilat in luna octombrie viata culturala austriaca, prin acordarea a doua dintre cele mai importante distinctii mondiale: Elfriede Jelinek, poeta, dramaturg si nuvelista, a fost recompensata cu Premiul Nobel pentru Literatura, iar Carol I, ultimul imparat al dinastiei Habsburgilor, a fost beatificat de Papa Ioan Paul al II-lea. Recunoasterea culturii austriece capata valente internationale incontestabile. Elfriede Jelinek este cunoscuta ca scriitoarea care a creat confuzie, alienare si iritare timp de decenii concetatenilor sai. Lectura controversatelor sale scrieri a fost deseori interzisa de catre parinti copiilor lor din cauza manierei in care laureata isi exploreaza unele sentimente sau dorinte ascunse. Marginalizarea scriitoarei va lua sfarsit, cu siguranta, odata cu desemnarea ei de catre Academia Suedeza drept castigatoarea Premiului Nobel din acest an, fiind recompensata pentru "revelarea absurdului din cliseele societatii si puterea lor de subjugare". Daca laureata Premiului Nobel a creat rumoare la una din extremele spectrului politic, beatificarea lui Carol I a starnit unora iritarea, iar altora nedumerirea. Ca imparat, Carol a fost, in opinia multor austrieci, un criminal de razboi, iar decizia sa de a utiliza in timpul primului razboi mondial gazul ca arma a marcat intrarea intr-o noua era: cea a razboiului chimic. Greu de considerat un erou, chiar si pentru conservatori, Carol I a reprezentat totusi un punct de confluenta al aparatorilor decentei impuse de crestinism. Privite separat, se poate spune despre cele doua distinctii ca au starni