Un fior a trecut, zilele trecute, prin cercurile interesate de pretul banilor. Ca reactie la un mesaj alarmant: vor creste dobanzile. La anul. Motivul invocat intr-un studiu lansat cu emfaza si mediatizat in exces fiind acela ca Banca Centrala n-ar putea sa castige doua partide dintr-o data: sa ieftineasca banii si sa continue domolirea inflatiei.
Asa ca va urca dobanda de interventie, sacrificand creditul, pentru a salva dezinflatia.
Teoretic, judecata e corecta. De altfel, BNR a procedat intocmai in 2003. A ridicat dobanda de interventie intr-un moment in care dezinflatia era amenintata. Dar viitorul nu va repeta trecutul. Si nici scenariul polonez, de acum sase ani, nu are de ce sa fie repetat in Romania, in 2005, cum avertizeaza studiul invocat. Un studiu al caror autori au uitat sa faca o precizare importanta.
Si anume, ca in privinta dinamicii dobanzilor in 2005 sunt posibile trei scenarii: unul optimist, unul moderat si unul pesimist. Ei luandu-l in calcul doar pe cel pesimist. Piata si-ar putea face insa un alt calcul.
Banca Nationala mizeaza, pentru 2005, pe o reducere sanatoasa a dobanzilor. Ca o masura rationala, care sa stimuleze alimentarea cu bani ceva mai ieftini a economiei si a populatiei, in conditiile continuarii dezinflatiei.
Fara indoiala ca, in cazul in care s-ar impune scenariul pesimist, pentru ca dezinflatia ar fi in pericol, BNR ar schimba miza. Ar refuza sa mimeze stabilitatea, lasand dobanzile sa scada si sa produca efecte amagitoare pe termen scurt, dar devastatoare pe termen lung.
Ar fi un nonsens ca dobanzile sa scada in timp ce inflatia urca. Asta ar insemna ca s-ar inchide o rana in locul careia ar fi deschise altele. Mult mai dureroase.
Dar nu e deloc previzibila, cel putin pana in prezent, o realitate care sa impuna scenariul pesimist. O astfel de real
