- Economic - nr. 213 / 28 Octombrie, 2004 Plasata de pronia cereasca intr-o zona mirifica a Carpatilor Rasariteni, acolo unde doar oamenii "tari ca piatra si ca lemnul stejarului " pot dainui, comuna mureseana Rastolita _ ca de altfel si alte localitati rurale de pe firul mijlociu al Muresului, incearca sa parcurga "lectia" integrarii europene. Este mai mult decat dificil, dar oamenii nu se dau batuti. Daca pana in urma cu 10-12 ani majoritatea lucrau in singurul loc de "productie" , numit padure, astazi lucrurile sunt putin schimbate: peste 70 de familii au "un cont si o motivatie" proprie. Adica traiesc binisor, pe propriile picioare. Ar putea merge, ei si intreaga comunitate, mult mai bine din punct de vedere economic. Dar, legislatia _ interpretata in fel si chip _ si, mai ales, birocratia crasa raman stavile greu de trecut. Primarul comunei, domnul Mogila Gheorghe _ sufletul multor initiative si realizari locale _ pare sa fie circumspect la contactul cu presa. Apoi, in timp, "indrazneste" sa ne spuna ca "daca s-ar rezolva mai grabnic problemele comunei, daca lenea si indolenta ar putea fi starpite la toate nivelurile, localitatea Rastolita ar putea deveni o veritabila comuna europeana." - Programele noastre nu sunt deloc exagerate. Cum pot fi astfel catalogate niste idei, ca de pilda cele despre proiectul de ecologizare a Vaii Muresului si Deda, sau despre lucrarile de reparatii finalizate la Scoala generala din Rastolita, ori despre inceperea lucrarilor de reparatii si extindere a sediului administratiei locale. - Sunt, fara indoiala, proiecte importante. Dar, domnule primar, de unde bani pentru aceste cheltuieli mari? Cu ce va ajuta sectorul economic privat al comunei, dar bugetul judetean? - In primul rand, doresc sa spun ca veniturile bugetare se constituie din impozitele pe salarii _ capitol unde incasam sume destul de importante care intra la bugetul