Generalul Badalan a fost numit sef al armatei romane chiar inaintea inceperii campaniei electorale, pentru a ocupa locul ramas vacant prin plecarea intempestiva la PSD a sefului Statului Major General.
Alegerea lui Eugen Badalan pentru functia militara cea mai inalta din armata nu este intimplatoare, fiindca Ion Iliescu si partidul de guvernamint au pirghiile necesare pentru manevrarea generalului Badalan in propriul folos. In jur de 100.000 de oameni se subordoneaza sefului armatei.
Poate nu toti ar putea fi convinsi sa voteze cu PSD, dar o parte din ei ar putea fi tentati cu recompense, altii amenintati, iar soldatii simpli - convinsi pe loc inaintea intrarii in sectia de votare. Majoritatea celor 100.000 de lucratori ai MApN au familii si deci voturile ar putea fi multiplicate.
Generalul Badalan, promovat in perioada guvernarii CDR in functia de sef al Contrainformatiilor Militare, stie multe despre ofiterii importanti ai armatei si poate afla si mai multe din dosarele pe care le-a gestionat acum citiva ani. Unii dintre subordonatii sai ar putea reactiona de frica, altii din oportunism.
Dupa modelul generalului Badalan, care ar putea sa se teama de propriul trecut in aceeasi masura in care si-ar putea face griji pentru viitorul carierei construite cu atita sirg.
Acuzat de unii dintre fostii sai camarazi de arme ca ar fi responsabil de moartea unor civili si militari in busculadele care au avut loc la Arad in decembrie 1989, generalul Badalan se apara neconvingator cu argumentul ca justitia nu a luat in considerare marturiile acuzatorilor sai.
Eugen Badalan era insa un potential instigator la crima, intrucit a ordonat masacrarea manifestantilor de la Arad acum 15 ani. Baia de singe nu s-a produs doar fiindca subordonatii sai au refuzat sa execute ordinele. Actualul sef al armatei romane nu a stiut atunci de