Romania, Bulgaria, Turcia si Croatia au privit de pe margine Cu fastul obisnuit de acum in ocaziile oficiale, cei 25 de lideri ai Uniunii largite au semnat, ieri, la Roma, prima Constitutie din istoria comunitara, in aceeasi incapere unde, la 25 martie 1957, s-a semnat Tratatul de la Roma, actul de nastere al Comunitatii Economice Europene. Nefiind inca membra UE, Romania a privit de pe margine, alaturi de Bulgaria, Turcia si Croatia; presedintele Ion Iliescu si ministrul de externe Mircea Geoana au fost totusi invitati sa semneze Actul Final ce insoteste documentul - gest absolut simbolic, fara prea mare valoare concreta, un fel de asigurare solemna ca romanii, la fel ca alti reprezentanti ai statelor candidate, vor face si ei parte, la un moment dat, din familia europeana. Ceremoniile fastuoase de la Palazzo dei Conservatori, supravegheate personal de premierul Silvio Berlusconi (care, spun ziarele italiene, a deblocat de la buget aproape 3 milioane de euro pentru a renova saloanele palatului), marcheaza un moment unic in istoria europeana, adoptarea Constitutiei fiind un pas decisiv catre consolidarea unitatii Europei largite. Unul cate unul, in ordine alfabetica in functie de numele tarilor lor, sefii de state si de guverne ai Uniunii si-au pus semnatura pe impozantul document de peste 400 de pagini, uitand pentru o clipa cat de mult s-au certat intre ei pentru fiecare paragraf din legea fundamentala si cat de nemultumiti sunt de varianta finala, despre care prea putini cred ca serveste interesele tarilor lor. Apoi si-au strans mainile, s-au batut pe umeri si au trecut la poza de familie - o familie in care e departe de a domni armonia si buna intelegere. Aflata in plina criza institutionala dupa retragerea, acum doua zile, a Comisiei Barroso, Uniunea Europeana largita are multe probleme de pus la punct, cea mai urgenta fiind alcatuirea unui nou executiv. Iar sem