Bacsisul a aparut la noi mult inainte de birocratie - ne asigura prof. univ. dr. Mihaela Vlasceanu, prorector SNSPA Fara sa stim, organizatiile ne conduc viata. Firme, administratii, agentii, Bacsisul a aparut la noi mult inainte de birocratie
- ne asigura prof. univ. dr. Mihaela Vlasceanu, prorector SNSPA
Fara sa stim, organizatiile ne conduc viata. Firme, administratii, agentii, guverne, ong-uri, biserici - toate sunt "organizatii". Discutam cu prof. univ. dr. Mihaela Vlasceanu, specialist in sociologia organizatiilor, despre Birocratie, religia institutiilor moderne.
- Dupa somaj si saracie, in topul nemultumirilor care ne macina urmeaza birocratia...
- Birocratia e asociata, in limbajul cotidian, cu ineficienta, cu excesul de formulare, adeverinte, certificate pe care le ai de completat, cu functionarul de la ghiseu, cu spaga. Si, in mod special, este identificata cu administratia publica ineficienta. E normal sa-i agaseze pe oameni, sa aiba o conotatie negativa. Totusi, birocratia nu este in sine rea sau buna. Este o cale, o metoda de organizare mai rationala a vietii sociale. Max Weber, marele sociolog care a oferit pentru prima data o teorie coerenta cu privire la "birocratie", a vazut avantajele ei, in acel moment. Revolutia industriala impusese birocratia ca model de organizare a institutiilor, atat a celor publice, cat si a intreprinderilor private, a partidelor politice, a organizatiilor ecleziastice etc.: o ierarhie bine stabilita, in care activitatea functionarului era reglata de norme precise, iar raspunderea bine delimitata. Fiecare stie ce are de facut si pana unde se intinde competenta lui. Se inlaturau, prin birocratie, formele arbitrare de angajare sau promovare a personalului, de exemplu. In absenta unui sistem birocratic, functionarii puteau fi numiti intr-o functie pentru ca asa a vrut cel care detinea puterea. La