"Crima impotriva naturii, crima impotriva oamenilor"

In urma cu doua saptamani, cu ocazia unei vizite la Budapesta, primul ministru roman, Adrian Nastase, a avut din nou ocazia sa cunoasca nemijlocit pozitia guvernului ungar, a primului ministru Ferenc Gyurcsany, fata de proiectul de la Rosia Montana (aflat deocamdata, ca urmare a intelegerilor confidentiale cu puterea, in pozitie de asteptare, pe foc domol, pentru a nu tulbura feeria electorala de la Bucuresti). Si pana acum, atitudinea tarii vecine a fost potrivnica distrugerii "peisajului elvetian" de la Rosia Montana (dupa cum spunea ministrul Mediului, Miklos Persanyi), a mediului inconjurator si a inestimabilelor valori de patrimoniu roman de acolo. Atat guvernantii, cat si organizatiile ecologiste si de aparare a drepturilor omului, oamenii de stiinta din Ungaria au transmis in sferele politice ale Bruxelles-ului, dar si ale Bucurestiului, protestul lor fata de intentia Romaniei de a da lumina verde controversatei exploatari miniere. De data aceasta insa, accentul maghiar a fost mai apasat ca niciodata. Ungaria a oferit pur si simplu bani Romaniei pentru a o determina sa renunte la proiect. Primul ministru ungar a vorbit in clar de "investitii crescute" in proiecte alternative, afirmand ca procesul de integrare a tarii noastre in Ue va fi sustinut in continuare de Ungaria, tara membra a Uniunii Europene, dar lasand sa se inteleaga ca efortul Budapestei ar putea fi umbrit de eventuala decizie a partii romane de a aproba investitia din Apuseni. "Doar crearea de slujbe", a spus d-l Gyurcsany, "nu e un motiv suficient de intemeiat pentru a distruge un mediu natural si cultural de mii de ani. (Ceea ce s-ar putea intampla la Rosia Montana) este o crima impotriva naturii, o crima impotriva oamenilor. De aceea, Ungaria este hotarata sa-i incurajeze pe investitorii ungari sa vina in Apuseni, sa creeze slujb