* Absolut stupidă iniţiativa publicaţiei The Guardian, pe care o citesc de obicei cu mare plăcere, mai ales pentru paginile ei culturale. Înainte de alegerile americane, cotidianul britanic a organizat o campanie de scrisori către alegătorii din Ohio (statul despre a cărui voce electorală se ştia că va fi decisivă în desemnarea preşedintelui), prin care aceştia să fie convinşi să voteze cu Kerry. Zeci de mii de scrisori din Anglia au plecat spre alegătorii din Ohio cu îndemnul de a scăpa de Bush. Fireşte, rezultatul a fost opus. Majoritatea destinatarilor au fost ofensaţi şi au găsit gestul britanicilor cel puţin neavenit. Bush a cîştigat Ohio. Imediat după alegeri, acelaşi The Guardian a găzduit comentarii şocante, neputînd să se abţină să califice drept proşti pe zecile de milioane de americani care au votat pentru Bush. Am văzut oameni care aproape îşi smulgeau părul din cap după aflarea rezultatului alegerilor americane şi asta pot, desigur, înţelege, dar să văd cum un cotidian precum The Guardian şi-a pierdut busola decenţei, asta n-aş fi crezut. * Succesul unei democraţii nu ţine doar de instituţii şi proceduri, de tradiţii şi de respectarea principiilor statului de drept, ci şi de ceva de natură metafizică, ceva ce s-ar putea numi inspiraţia istorică a corpului electoral chemat periodic la urne. Dincolo de spaţiul intelectual în care indivizii operează raţional, trebuie să funcţioneze un instinct al adecvării la vremuri. O naţiune fericită este aceea care simte Zeitgeist-ul, care se aşază, cu opţiunile ei cu tot, pe trend -ul vremurilor, care are o legătură sănătoasă cu mersul istoriei. America este o democraţie performantă, pentru că electoratul american, nu ştiu prin ce alchimie misterioasă, a ales de cele mai multe ori exact preşedintele de care ţara lor a avut nevoie. În anii '80, a fost nevoie de un Reagan ca să încheie războiul rece, căci momentul