Cine poarta vina pentru subperformantele economiei romanesti? Tehnologia, managementul sau amestecul statului?
Topul mondial al competitivitatii a fost intors in ultimele saptamani pe toate fetele. Au predominat abordarile tip "partea plina a paharului" care subliniau ca dezinflatia, imbunatatirea accesului la credite si deficitul bugetar prudent au determinat un salt de 12 pozitii pe scara competitivitatii macroeconomice, pana pe locul 63.
Iar investitiile straine directe au permis castigarea a 20 de locuri in ierarhia competitivitatii companiilor, pana pe pozitia 56. Asta face ca Romania sa se situeze, conform indicelui global de competitivitate, pe locul 57 din 104 de economii supuse la test – adica, mai degraba in "jumatatea goala".
Surprinzator este altceva. Ani de zile s-a cultivat ideea ca Romania n-are cum sa atinga performantele altor candidate la Uniunea Europeana, fiindca tehnologia de pe vremea bunicii nu ne permite cresteri de competitivitate comparabile.
Privind insa atent spre subindicii topurilor, se observa ca in privinta transferului de tehnologie Romania se afla si inaintea Lituaniei, si a Poloniei, tari din primul val de aderare. In schimb, cand vine vorba de coruptie, de respectarea contractelor si legilor, Romania pierde repede contactul cu plutonul si ajunge in jurul locului 70.
Dupa care, la transparenta actului de guvernare, la plati informale pentru factori publici de decizie si la spalarea de bani in afara sistemului bancar, cade pe locul 90. Perceptia managerilor privind povara fiscala arunca Romania pe pozitia 102 din 104.
Asadar, tehnologia e de vina ori managementul si amestecul statului? Managerii dau vina pe fiscalitate. Premierul Nastase nu se lasa mai prejos si spune ca a venit momentul ca utilajele importate sa demonstreze ca permit fabricarea unor marfuri de calitate, care
