Doua Americi s-au infruntat in alegerile din noiembrie 2004: o America urbana si liberala, si alta rurala si conservatoare, iar ultima a devenit, in urma votului, majoritara. Una a fost dominata de teama, alta a fost interesata de drepturi. Doua cimpuri valorice s-au infruntat, iar reconcilierea nu va mai fi doar o simpla operatiune de marketing politic.
Oricare dintre cei doi candidati va fi invingatorul, el nu va putea eluda cealalta America ce i se opune.
De la razboiul civil incoace, nu a mai existat un asemenea clivaj radical centrat pe valori. Atunci, tot doua etici, etica drepturilor (eliberarea sclavilor in virtutea dreptului la viata si la libertate) si traditia rurala a Sudului sclavagist (ce urmarea conservarea status-quo-ului) se infruntau, si daca prima a invins, traumele acelei confruntari nu s-au sters nici astazi.
SUA, in viziunea parintilor fondatori, nu trebuie sa devina victima tiraniei majoritatii, ci un stat capabil sa asigure dreptul minoritatilor. Constituita dintru inceput ca un conglomerat de minoritati, America a acceptat diversitatea.
In alegerile din 2000, majoritatea nu a contat, votul marilor electori, dar mai ales decizia Curtii Supreme de Justitie fiind determinante. Este teoretic posibil ca nici in 2004 majoritatea voturilor sa nu dea candidatul. Oricum, ceea ce unii anticipau s-a produs, rezultatul oficial al alegerilor va intirzia cel mai probabil 11 zile, iar lupta va fi foarte dura.
Cursa pentru Casa Alba din 2004 s-ar putea transforma astfel intr-o batalie juridica ca si in urma cu patru ani. Desi este inca o ipoteza, decizia lui John Kerry de a nu ceda statul Ohio face posibila o asemenea abordare. In 2000, in cazul alegerilor din Florida, a fost nevoie de 36 de zile pentru ca Bush sa poata fi proclamat presedinte.
Devenit cheia alegerilor din 2004, acest stat din Midw
