O discuţie cu John Marshall Totul a început ca un joc de societate. În 1950, Laurence Marshall se retrage de la conducerea firmei Raython Corp., pe care o întemeiase, şi pune bazele altei activităţi: întrega familie Marshall se mută în Africa, în deşertul Kalahari, pentru a descoperi o altă lume, aceea a boşimanilor. Totul se face cu metodă: Lorna Marshall, soţia sa, se va ocupa de documentarea etnografică, Elizabeth, fiica sa, va scrie o carte, iar fiul său John va face filmările. Nimeni nu mai făcuse aşa ceva înainte şi nici boşimanii nu mai văzuseră albi înainte. Primul contact se tatonează îndelung. Prietenia care se leagă ulterior durează însă şi în prezent, la a treia generaţie Marshall. Iar "prietenie" nu este aici un cuvînt mare sau o formulă de discurs festiv, ci pur şi simplu modul firesc de a-ţi duce viaţa printre oameni - căci, din acel moment, familia Marshall şi-a dus o bună parte a vieţii sale printre boşimani. Dacă prin anii 1960-'70, relaţia familiei Marshall cu boşimanii era prost văzută de către autorităţile sud-africane, astfel încît acestora li se interzice accesul în ţară, după dispariţia oficială a apartheidului astfel de relaţii nu mai deranjează oficial pe nimeni. Dar nici soarta boşimanilor nu interesează pe nimeni, astfel încît aceştia sînt aproape ameninţaţi cu dispariţia. John Marshall pune la bătaie averea considerabilă a familiei, le cumpără vaci, îi învaţă să facă irigaţii, pe scurt, îi ajută să se repună pe picioare. Prietenul la nevoie se cunoaşte. Toate acestea sînt filmate pe kilometri de peliculă şi sute de casete video. Apoi montate în cele cinci episoade ale serialului A Kalahari Family, lansat de-abia în 2002 - iar în Europa de Est doar zilele trecute, la Astra Film Fest de la Sibiu. Este un extraordinar home-video , în care "familia" sînt toţi aceşti oameni care şi-au legat destinele timp de jumătate de secol, iar "casa