In Capitala, nu mai exista de anul trecut nici un atelier oficial de gravura Pana anul trecut, au aparut, in ziarul Adevarul, numeroase articole referitoare la Atelierul de gravura de pe strada Sperantei. Acesta era singurul loc in care gravorii care nu detin prese puteau sa lucreze. Numeroase amenintari, geamuri sparte, lucrari distruse au fost "oferite" artistilor de revendicatorii dubiosi ai imobilului in care se afla Atelierul de gravura. Uniunea Artistilor Plastici nu a facut nimic, in acest caz parand ca nu e apasata in nici un fel de drama unor oameni care, odata desfiintat atelierul, nu mai aveau unde sa lucreze. Ca rasplata pentru talentul si dorinta de a crea a multora dintre cei care platesc anual cotizatia de membru, UAP a trimis presele undeva la Combinatul Fondului Plastic, unde acestea stau cuminti, departe de mainile artistilor. Nimeni nu stie cat vor mai ramane in astepare. Promisiuni sunt ca se va deschide un atelier la Combinatul Fondului Plastic, dar nu este anuntata o data sigura. Pana atunci, gravura se poate face doar in atelierele norocosilor detinatori ai unei prese, pe care, din pacate, ii poti numara pe degete. In acest context, miercuri seara s-au deschis Saloanele de sculptura si grafica, Bucuresti 2004. Lucrari, chiar daca unele dintre ele bune, destul de putine. Entuziasmul artistilor, in loc sa creasca de la un an la altul, scade ingrijorator. Explicatia e simpla si ne-a dat-o graficianul Cristian Tarba: "Cei mai in varsta sunt deja cunoscuti si nu mai au nevoie de mediatizari, iar cei mai tineri se indreapta spre altceva, cum ar fi grafica pe calculator. In plus, lipsa unui atelier oficial de gravura ii pune pe multi in imposibilitatea de a lucra". La vernisajul de miercuri seara, se putea simti, inainte de toate, tristetea. Cea a artistilor si cea a expozitiei, prin faptul ca era vizibila fortarea de a se "umple" peretii. Cu toate