Le admiram sau le iubim, ne bucuram cand le primim, ne despartim cu greu de ele cand le aruncam, le acordam semnificatii diverse in functie de partea de lume in care suntem nascuti. Asta facem noi, oamenii obisnuiti. Pictorii, in schimb, le iubesc sau le urasc, in functie de cum si cat se lasa supuse de pensula si de culoare. Pentru ca vorbim despre flori. Iar modurile in care au fost acestea reprezentate, in panze sau desene, de-a lungul vremii, este impresionant. In timp ce asiaticii au facut adevarate scoli de pictura, in care temele principale sunt florile si peisajele, conditia principala de aducere a acestora pe panza fiind acordul deplin intre pictor, model si mediul inconjurator, europenii s-au ocupat in special de redarea modelului, conditia principala fiind talentul. Un regal de flori, crescute din talentul unor pictori romani, puteti vedea la Muzeul National Cotroceni. Peste 250 de lucrari, in care tema principala sunt florile, au fost adunate intr-o expozitie - cea mai mare, ca tema si ca numar de lucrari, organizata pana acum in Romania. Trebuie sa vedeti panzele cu atat mai mult cu cat provin din colectii particulare, peste 60 de colectionari aducandu-si lucrari semnate de artisti de la sfarsitul secolului XIX pana la cei contemporani. In Salonul Cerchez, in Salile Expozitionale si in Spatiile Medievale ale Palatului Cotroceni isi gasesc locul flori care poarta semnaturi celebre: Theodor Pallady, Stefan Luchian, Gheorghe Petrascu, Nicolae Tonitza, Ion Andreescu, Dumitru Ghiata, Rudolf Schweizer-Cumpana, Sorin Ilfoveanu, Constantin Piliuta, Horea Pastina, Viorel Marginean, Ion Salisteanu. In chimia de dat si de primit din care se naste orice lucrare, in cazul florilor, acestea ofera totul. Si forma, si culoare, si stare. Poate tocmai de aceea, chiar daca par usor de reprezentat, nu se lasa supuse cu usurinta. In spatele culorii se ghiceste de multe or