Ion Iliescu a ajuns cap de lista, dar nu numai pe listele PSD Bucuresti pentru Senat. Saptamina trecuta, presedintele Romaniei a fost vedeta de necontestat a mitingurilor electorale organizate de partidul de guvernamint, a clipurilor difuzate pe canalele de televiziune – aceasta, la paritate cu presedintele PSD, Adrian Nastase – si a listelor date publicitatii de Coalitia pentru un Parlament curat, care si-a finalizat raportul privind „starea de curatenie“ a unora dintre liderii politici ai momentului. Asa cum se cadea, de altfel, seful statului nu putea lipsi. Prezenta lui pe aceste liste, nu foarte onorante, marcheaza distinct incheierea unui capitol din existenta politica a locatarului de la Cotroceni, anume capitolul – devenit deja poveste fara sfirsit – al mandatelor de presedinte al Romaniei.

Stilpul democratiei postdecembriste a fost inclus pe listele intocmite de Coalitia pentru un Parlament curat din cauza atitudinii fata de proprietate: „Incepind cu 1994 – se arata in motivatia plasarii lui Ion Iliescu pe aceste liste – el s-a pronuntat raspicat in mod public impotriva restituirii de catre instantele de judecata a imobilelor nationalizate catre fostii proprietari. [...] Fostii proprietari au cistigat ulterior la Curtea Europeana a Drepturilor Omului de la Strasbourg aceste procese. Statul roman suporta de la buget, deci din taxele platite de contribuabili, costul acestor erori judiciare care au urmat indicatiilor politice ale presedintelui Iliescu. La aceasta ora, totalul despagubirilor catre fostii proprietari a ajuns la aproximativ patru milioane de euro, si alte procese mai sint pe rol“.

Pe linga vastul capitol al proprietatii ca moft, Ion Iliescu a ales sa-si poarte campania alaturi de omul faptelor Adrian Nastase in citeva directii care-i marcheaza, de asemenea, destinul politic de dupa 1989. Unul dintre aceste capitole este