Între 12 şi 14 noiembrie, "Toamna culturală vieneză" este dedicată României. La Teatrul Odeon din Viena vor fi prezenţi (în ordinea intrării în scenă, deja stabilită): Liviu Papadima, Gerhardt Csejka, Dumitru }epeneag, Mircea Dinescu, Georg Aescht, Gabriela Adameşteanu, Ioana Pârvulescu, Vlad Zografi, Jan Koneffke, Nora Iuga, Adriana Bittel, Daniel Bănulescu, Ioan Groşan, Mircea Cărtărescu, Eginald Schlattner. Evocarea Gellu Naum (la care iau parte Georg Aescht şi artistele Ada Milea şi Dorina Chiriac) va fi momentul de vîrf al zilei de sîmbătă 13 noiembrie. O discuţie pe tema cenzurii, o expoziţie de tablouri şi fotografii de Mircea Stănescu, Teodora Enache & trioul Marius Mihalache completează, pentru publicul austriac, "oferta" românească. Textul de mai jos (aici, fragmentar) a fost scris, în avanpremieră, pentru revista Wespennest (unde a şi apărut în competenta traducere a lui Gerhardt Csejka) şi este gîndit pentru publicul austriac. În numărul următor al României literare va apărea şi eseul lui Liviu Papadima publicat în aceeaşi revistă, care reia lucrurile de unde le-a lăsat această scurtă "punere în temă".

Asupra unui punct critica literară e unanimă astăzi în România: perioada interbelică a fost, în privinţa dezvoltării, diversificării şi rafinării genurilor literare cea mai importantă din istoria literaturii române şi cea mai apropiată de fenomenul literar occidental. Iar dintre speciile existente atunci, saltul făcut de roman a fost cel mai vizibil. Această părere a criticilor e împărtăşită şi de poeţi, şi de prozatori, de profesori de literatură română, de biologie sau de chimie, de gospodine şi de sportivi, de studenţi şi de pensionari. O anchetă realizată în anul 2000 de către săptămînalul Observator cultural, la care peste 100 de intelectuali erau rugaţi să desemneze o listă de 10 romane socotite de ei a fi esenţiale pentru secolul al