Extremistii, care militeaza si pentru desfiintarea statului belgian si crearea unei Flandre independente, isi vor relua insa activitatea sub un alt nume Curtea Suprema belgiana a confirmat decizia unei instante inferioare, potrivit careia partidul de extrema dreapta Vlaams Blok (Blocul flamand) se face vinovat de "incitare permanenta la segregare si rasism", ceea ce, practic, echivaleaza cu scoaterea acestui partid in afara legii. Intre altele, el pierde dreptul de a mai fi finantat din fondurile de stat (suma anuala respectiva se ridica la 250.000 euro, adica 325.000 dolari) si i se interzice accesul la orice post de televiziune. Extremistii se pronunta pentru expulzarea imigrantilor neeuropeni si totodata, militeaza pentru independenta Flandrei, jumatatea mai bogata a Belgiei, cu o populatie de 5 milioane de locuitori care vorbesc limba olandeza, prin separarea de cealalta jumatate, Valonia, cu populatie de limba franceza - cele doua comunitati coexistand in cadrul unei federatii destul de instabile. Principalul oras al Flandrei, portul Anvers, care este si capitala mondiala a slefuitului diamantelor, are puternice minoritati de nord-africani si evrei ultrareligiosi, considerati de extremisti ca indezirabili. La alegerile locale din iunie, Vlaams Blok s-a situat pe locul al doilea, imediat dupa crestin-democrati, dar potrivit recentelor sondaje de opinie, intre timp, a devenit gruparea politica cea mai populara a intregii regiuni flamande. De asemenea, la scrutinul parlamentar pe intreaga Belgie, din mai trecut, a obtinut cea mai buna performanta din intreaga sa istorie, dispunand de 18 mandate, mai bine de 10 la suta din totalul celor 150 deputati. Aceste succese se inregistreaza pe fundalul recrudescentei extremei drepte pe ansamblul Europei occidentale, incepand cu Frontul National al lui Le Pen, in Franta si Partidul Libertatii al lui Joerg Haider, in Aus