OBICEIURI Dacii se numeau ei insisi lupi sau "cei care sunt asemenea lupilor". Erau neinfricati si iubeau libertatea la fel ca si acest animal care prefera moartea ingradirii libertatii. CARMEN ANGHEL

PERSONIFICAREA TIMPULUI. Calendarul popular este structurat pe doua anotimpuri: iarna, simbolizata de lup, personificare a intunericului si a frigului, si vara, simbolizata de cal, personificare a luminii si a caldurii.

Toamna, lupul devine stapan si va fi alungat abia la Lasata Secului de Paste printr-un ritual numit Tarbacul, Jujeul sau Goana Cainilor. Un caine - ruda domestica a lupului - este convins, prin diverse schingiuiri, sa fuga si sa ia cu el si iarna. Peste momentele semnificative ale comportamentului natural de reproducere a lupului au fost suprapuse sarbatori si obiceiuri populare. Prin octombrie, lupii se strang in haite, ataca, formeaza perechile. Peste o luna, la Filipii de Toamna (14-21 noiembrie) incep imperecherile , care se pot incheia la Filipii de Iarna (29-31 ianuarie). Puii vor aparea primavara tarziu. In luna noiembrie este o mare concentrare de sarbatori dedicate lupului - Filipii de Toamna, Ovidenia, Santandrei, dar si la inceputul lunii decembrie: Mos Nicolae, Zilele Bubatului, Varvara. Santandrei este numita si Ziua Lupului.

Obiceiurile, actele rituale si practicile magice adapostite de acestea formeaza un spectaculos scenariu ritual de innoire a timpului calendaristic - care cuprinde, printre altele, moartea si renasterea simbolica a divinitatii - Bocetul Andreiului - , ospetele nocturne - Noaptea Strigoilor, Pazitul usturoiului - cu excese de mancare, bautura si distractie, care amintesc de orgiile antice; prepararea si consumarea alimentelor (Turta de Andrei) si a bauturilor rituale - Covasa. Se crede ca acum se deschid mormintele si se intorc spiritele mortilor, vorbesc animalele, ca se prind vrajit