Istoria Primului Război Mondial, mai exact, perioada lui cea mai tristă pentru noi, a refugiului autorităţilor în Capitala Moldovei şi a tratativelor de armistiţiu şi de pace cu Puterile Centrale, se îmbogăţeşte cu însemnările până acum inedite (Fapte şi impresii zilnice - 1917-1918) ale lui Gheorghe Gh. Mârzescu. Spre deosebire de memoriile lui I. G. Duca sau Constantin Argetoianu, acestea, recent publicate la Editura Curtea Veche, de către talentatul prozator Ioan Lăcustă, prezintă calitatea înregistrării evenimentelor chiar în cursul desfăşurării lor, eliminând riscul unor deformări, fireşte involuntare, ce pot surveni într-un text redactat post-festum, uneori la o distanţă considerabilă în timp de la consumarea faptelor. De aici, un plus de autenticitate şi o valoare documentară sporită, în care comentariul este adesea în genul buletinelor de ştiri, fără un relief al expresiei decât cu totul întâmplător.

Gheorghe Gh. Mârzescu (1876-1926) a fost fruntaş al Partidului Naţional Liberal. în decembrie 1916 a intrat în guvernul I. I. C. Brătianu, fiind numit ministru al Agriculturii şi Domeniilor. Mai târziu, în 1924, ca ministru al Justiţiei, a iniţiat mai multe legi prin care se interziceau activităţile atentând la siguranţa statului, astfel încât a scos în afara legalităţii Partidul Comunist Român, agent al Moscovei. Acesta urmărea schimbarea ordinii sociale şi dezmembrarea ţării, care abia îşi realizase idealul de unitate naţională, cu mari sacrificii de sânge.

Gh. Gh. M. (îi vom prescurta numele pentru economie de spaţiu) îşi notează discontinuu "faptele şi impresiile zilnice" de-a lungul a mai puţin de un an, din mai 1917 până în martie 1918. Multe lucruri sunt cunoscute: retragerea de pe front a armatei ruse, în scurtă vreme bolşevizată, mizeria, tifosul exantematic, dureroasa Pace de la Buftea etc., dar autorul jurnalului are meri