VIATA MEA E UN ROMAN In adolescenta a cunoscut in Ardealul natal barbara stapanire maghiara a hortistilor. Revenit in tara, dupa razboi, a intrat in armata, apoi a fost 34 de ani dragor-sef, indeplinind de pe nava ordinele lui Nicolae Ceausescu de transformare a Deltei Dunarii. ALEXANDRU NASTASE
VADUV. Mos Miron isi traieste batranetile singur. Baba lui s-a savarsit in primavara Ungurii invadasera Ardealul de Nord de cateva luni. Romanii din regiune fusesera anuntati de autoritatile de la Bucuresti ca teritorii intinse urmau sa fie invadate de unguri. La primariile din toate satele fusesera lipite foi "instiintatoare", ce aduceau cu ele vesti negre despre cotropirea hortistilor. In doua saptamani urmau sa se schimbe primarii si celelalte oficialitati ale localitatii, biserica urma sa fie preluata de un alt preot, ungur, de alta credinta, singura limba care mai putea fi vorbita era maghiara, iar daca invadatorii o cereau, barbatii, femeile si copiii in putere urmau sa fie deportati si trimisi la munca in Campia Panoniei, pentru a pune umarul la intarirea economiei Ungariei lui Horthy. Multi romani au plecat, luand cu ei ce puteau cara si lasand gospodariile in mila lui Dumnezeu. Cativa au ales sa nu plece, motivand in fata constiintei ca vor sa se prapadeasca in pamantul stramosesc, fie el si nepurificat de calcatura maghiara, nu pe meleaguri romanesti, dar nestramosesti.
COPILARIE. Asa incepe povestea lui Miron Pintea, pui de ardelean din Bistrita-Nasaud, ajuns acum in etate de 75 de ani. In urma cu sase decenii, pana sa se plamadeasca din nou peste lume prapadul razboiului mondial, badea Miron si-a trait zilele linistite avand grija de gospodaria familiei sale. Tatal sau ii daduse pe mana vitele lor, iar toamna mergea sa culeaga rodul care se facea pe pamantul lor: 1,5 hectare de glie. "Noi am prins alte vremuri. Am fost amarati tare ca
