GURMANDUL IN BUCATE SIMONA LAZAR
De-ar fi sa caut acum in memorie un fel de bucate care sa fie specific numai si numai acestui timp de sfarsit de noiembrie, apoi la "verzele Sfantului Andrei" m-as opri. Cum o arata si numele, este o mancare ocazionala, care are un timp si o istorie a ei. E o vorba pe care o stie orice gospodina: primul butoi de varza (varza murata, se intelege!) se pune la Sfantul Dumitru, iar cel de pe urma la Sfantul Andrei. Nu, sa nu intelegeti cumva ca vreme de aproape sase saptamani sta Maria, ori Ileana, ori Ana numai cu mainile prin butoaie, vanturand la cele verze. Vorba asta arata doar care e timpul potrivit pentru a pune varza la murat. Dar o gospodina care stie bine rosturile casei va pune varza la murat de Sfantul Dumitru, sa fie acra numai cat trebuie la Craciun, si va mai pune si la Sfantul Andrei un butoi, sa aiba in postul Pastelui, pentru sarmalele cele fara carne, pana se face frunza steviei.
BUTOIUL. Si daca tot v-am gasit acum prin preajma, sa va spun ca varza cea mai buna se pune in butoi de stejar. Ca nu e rau sa adaugi in butoi, de vrei "sa tina", chiar o crenguta de stejar, abia rupta si inca plina de seva. Sa va mai spun ca in unele parti de tara se mai pun in acelasi butoi o gutuie, cateva bucati de hrean, boabe de porumb sau sfecla rosie, telina, ba chiar si mere verzi. Toate de pana acum se pun ori nu se pun, dar "maturile" de marar e musai sa fie puse. Dar ce stau eu acum cu sfaturile despre cum si cand se pune varza. Mai bine sa va zic cum se face mancarea asta si de ce ii spune cum ii spune. Daca ati retinut amanuntul cu butoaiele si cu bornele timpului, atunci veti intelege si ce urmeaza.
RETETA. Se ia o varza din butoiul de Sfantul Dumitru. Butoiul dintai. E gata murata, acra, de-ai pus in butoi sfecla rosie e roza, de-ai pus boabe de porumb, e mai galbie si oleaca mai dulce. Se ia
