Dacă la alte infracţiuni romanii sint remarcaţi in lume, de exemplu la furturile pe Internet, cind e vorba de falsificarea bancnotelor sint de-a dreptul ageamii. Ne aflăm pe ultimele locuri intr-un clasament al statelor de origine a banilor falşi, in vreme ce bulgarii figurează in statisticile europene drept cei mai prolifici falsificatori.

Introducerea de către BNR a bancnotelor pe suport de polimeri este cea care i-a făcut aproape să se lase păgubaşi pe amatorii de contrafaceri. Cu toate acestea, in primele 9 luni din 2004, 68 de milioane de lei falşi au fost scoşi din circuitul economico-financiar, spune Florin Raportaru, şeful Seviciului de specialitate al Poliţiei Romane.

Din această sumă, o bună parte a fost depistată la banca centrală cu prilejul retragerii de pe piaţă a bancnotelor cu valoarea nominală de 50.000 de lei, emisiunea pe hirtie. Sint cazuri, este adevărat puţine, in care s-a incercat falsificarea bancnotelor din plastic, preferate fiind, pentru amortizarea rapidă a cheltuielilor, cele de 500.

000, respectiv de 1.000.000 de lei.

Polimerul – coşmarul falsificatorilor

Dacă de departe bancnotele par a reproduce fidel originalul, imediat ce le atingi iţi dai seama că este un fals. In lipsa materiei prime obligatorii pentru obţinerea unui fals reuşit, infractorii incearcă marea cu degetul folosind hirtie care se găseşte prin librării.

La sediul Oficiului Naţional Central pentru Combaterea Falsului de Monedă, am ţinut in mină astfel de bancnote, depistate de ofiţerii specializaţi. Amatorism complet, nici măcar fereastra de polimer transparentă nu era prezentă la bancnota de 1 milion, in vreme ce la cea de 500.000 celofanul folosit era de foarte proastă calitate.

Plasarea de astfel de falsuri grosolane poate avea eventual şanse de succes doar noaptea şi dacă „beneficiarii“ se află