DOMNUL LI Dezvaluirile lui Li Jian Hua despre mafia chineza din Bucuresti i-au adus un glont in spate. In loc sa se cuminteasca, a continuat sa scrie despre ticalosiile Triadelor. A castigat: mafiotii au fugit, el a ramas. Face afaceri, face copii, mananca sarmale, joaca fotbal, construieste capitalismul la noi. Chinez de Colentina. VALENTIN ZASCHIEVICI
Domnul Li. Un nume mai comun n-ai sa intalnesti in toata China de un miliard si ceva de oameni. "Li" e nume de fruct - pruna, mai exact. Si chinezii servesc rachiu de orez, nu de prune. Iar magiunul lipseste din meniul lor traditional. Atunci, de ce e pruna atat de respectata, de-i poarta numele atat de multi, ca nu vezi film cu karate sa nu-l cheme pe vreunul "Li"? Probabil, florile prunului, iar nu fructul, ii fascineaza pe omuletii mici si galbui, asa cum florile de cires le gadila japonezilor organul poetic.
Domnul Li are biroul la etajul opt al unui bloc solid din Pantelimon. Biroul sau e si redactia ziarului Chinezii din Romania, pe care el il face. Prietenoasa redactie. M-as muta si azi acolo, desi ma stanjeneste ca nu se fumeaza. Din prag ma intampina si-mi fura privirea vreo 12 mustaciosi care faceau baie despuiati intr-un acvariu cat o cada. Unul dintre mustaciosi, peste alb, greu, cam la un kil, sta stingher in jumatatea lui de acvariu. Restul ocupa cealalta jumatate. Are un narav, imi explica gazda, Li. Curenteaza. Face un arc voltaic intre mustati, dureros pentru colocatarii care-l ocolesc de frica. Peste condamnat la singuratate.
Ma zgaiesc in calculatorul chinezului. Scrie in ideograme. Acolo isi pagineaza ziarul si-l trimite spre tipografie. Nu reusesc sa pricep cum vine asta, sa tastezi litere, sa formezi cuvinte si sa-ti apara pe monitor semnul acela imbarligat. Ciudos pe nestiinta mea, imi supun gazda la supliciu: interviul.
DE LA TOKYO LA BUCURESTI. Domnul L
