Pentru prima data in istoria democratiei post-decembriste din Romania, rezultatele alegerilor, asa cum au fost ele anticipate de sondajele facute la iesirea de la vot si anuntate publicului la citeva minute dupa inchiderea urnelor, ar putea fi altceva decit rezultatele pronuntate oficial de Biroul Electoral Central.
Pentru a explica diferenta, ipotezele merg in trei directii diferite. Una este cea care pune sub semnul intrebarii credibilitatea si profesionalismul institutiilor care au fost acreditate sa faca aceste estimari. Tema nu este noua. Ea se reia ciclic, in fiecare campanie electorala, cu accente vehemente in ultimele zile dinaintea scrutinului.
Daca sondarea opiniei alegatorilor cu instrumente diferite si la momente diferite poate da rezultate sensibil diferite, lucru cu care ne-am obisnuit, sondajele electorale la iesirea de la vot, la o esantionare corecta, dau un grad de suprapunere cu rezultatele finale care se apropie de 100% si nu coboara niciodata sub 98%.
Trei, patru sau chiar cinci procente diferenta intre estimare si realitatea rezultatului final, in cazul in care nici o formatiune nu a trecut de 35 puncte procentuale, inseamna o variatie de 10-15%, adica enorm! Daca aceasta diferenta ar fi rezultatul erorilor de sondaj, atunci toate firmele care au facut estimarile de exit-poll ar trebui sa fie azi in faliment!
Daca nu sint, intervine a doua ipoteza care a fost circulata cu insistenta: diferenta a fost creata cu buna-stiinta de cei care au facut sondajele, ca sa "pregateasca" opinia publica si sa sporeasca credibilitatea rezultatelor ce vor fi anuntate de BEC. Unele care, asa cum au sustinut cu vehementa liderii PRM si insistent Traian Basescu, nu corespund realitatii votului.
Abordarea din acest unghi a bataliei electorale a generat declaratii cit se poate de nete. Liderul PRM a evocat decalajul,
