Bucureştiul a început, pompos vorbind, să intre în rîndul capitalelor europene: tam-tam-ul sărbătorilor de iarnă porneşte, şi la noi, de la sfîrşitul lui noiembrie. Industria de consum crescînd, şi super/hipermarket-urile înmulţindu-se, competiţia pentru vînzări porneşte din timp şi se vrea tot mai spectaculoasă. În cutiile de scrisori corespondenţa pseudopersonalizată (ideea fiind că fiecare pliant îţi este destinat ţie, persoană cu o identitate distinctă bine delimitată) se înmulţeşte şi devine tot mai apetisantă. Pliantele de la Cora sau Gima se-nghesuie cu mitologia festivistă: aranjamentele deja tradiţionale în cazul bomboanelor (ursuleţi, moşi, îngeraşi, mai nou globuri uriaşe) se extind şi asupra altor produse "de sezon". Se poartă amestecurile: la Gima, de pildă, sînt deja celebre cele trei coşuri - de aur, argint şi bronz. Naivii le iau ca atare - de altfel, aşa am şi aflat de ele de la o doamnă credulă care m-a întrebat dacă cele trei coşuri chiar sînt din aur... De fapt, ele conţin un amalgam de produse utile momentului: şampanie, lumînări, şerveţele, cafea, bomboane, alune, pahare, ba chiar şi whiskey. Pe coperta pliantului, ţi se şi recomandă cui să le oferi: celor dragi, partenerilor de afaceri sau angajaţilor. Astfel, problema cadourilor şi a Crăciunului în general, e rezolvată, folosind o sintagmă la modă, "la pachet". Mai toate aşteptările posibile legate de latura festivă a mesei de Crăciun sînt cuprinse în amestecurile între 600.000 şi aproape 2.000.000 de lei. Coşul în sine exprimă ideea de familiar călduros, aşa că şi latura sentimentală e atinsă. Există şi alte amestecuri, mai complicate. Pe Internet, la www.cadoultau.ro sînt ambalaţi laolaltă ursuleţi de pluş, trandafiri, felicitări şi, în anumite variante, şampanie şi torturi. Spre deosebire de coşurile Gima, în care accentul este pe utilitar, cu o picătură de romantism (lumînările şi c