Cu trei zile înainte de alegeri, dl Grădinoiu a ajuns la spital. "Dom'le, am luat şi eu o ţuiculiţă să-mi fac curaj înainte de miting - că trebuia să vorbesc la tribună, ştiţi cum e, cu şeful cel mare în stînga, lume multă, emoţii - şi-am alunecat pe scările prefecturii. Cînd m-am trezit, eram aici, cu aparatul ăsta cu ecran care ţiuie la căpătîi şi bandaj pe tot capul". Dl Grădinoiu a suferit ceea ce am putea numi un accident de muncă. Şi-a spart capul înaintea unui miting electoral, prin lovire cu un corp dur, în cazul de faţă scările de marmură ale palatului judeţean. Cînd s-a trezit, mai erau două zile pînă la alegeri, iar doctorii i-au atras atenţia că n-are să iasă din spital decît la cel puţin o lună după formarea noului guvern. Ajunşi aici, trebuie să vă spunem că pentru dl Grădinoiu, politica e o ocupaţie care frizează pasiunea. O corvoadă obositoare şi dureroasă pe care o îndură cu plăcerea masochistului veritabil, acela care poartă de ziua lui vesta de piele cu ţintele bine ascuţite pe interior. Dl Grădinoiu e activist, dar unul care crede în ce spune. Nu că nu şi-ar fi făcut şi el casă de vacanţă dintr-un contract suspect cu o regie care doreşte şi acum să rămînă anonimă. Dar dincolo de asta, omul nostru e un social-democrat veritabil. Sau liberal, nici nu mai ţin minte. Oricum, puţin contează: pur şi simplu omul vrea să te convingă. Ăsta e fixul lui. Din toate aceste motive şi trezit mai bine din lovitură, dl Grădinoiu a decis să continue campania la reanimare. Unde, aşa cum sugerează şi numele, şase persoane aşteptau zile mai bune (şi desigur un nou ministru al Sănătăţii) în diferite stadii de conştienţă. Să trecem în revistă electoratul: la geam, o bătrînă de 70 de ani, cu accident vascular cerebal şi care, nu se ştie de ce, rostea la fiecare cinci minute cuvîntul "explicabil", arătînd cu degetul spre o cutie cu iaurt. Imediat după ea, un domn s