Stimulat de figura viclean-zâmbitoare a lui Năstase, imortalizată în mii de afişe auto-laudative, mi-am propus să caut, la rându-mi, câteva fapte pozitive din societatea românească. "Am construit treizeci şi două de mii de locuinţe pentru tineri", grăieşte una din umflările în pene năstăsiote. Alături, drept dovadă, doi tineri beneficiari ai harului de homo-faber al premierului-minune, zâmbeau ca mironosiţele scăpate la barul de noapte. Drăgălăşenia întipărită pe feţele junilor posesori de apartament diminua comicul involuntar al situaţiei: numai a zidar nu arăta spilcuitul Năstase! Posterul părea mai degrabă o reclamă pentru spuma de ras sau pentru ultimul tip de vitamină administrat sportivilor.

Pe alt gard, altă informaţie-şoc: "Am crescut nivelul de trai cu douăzeci şi cinci la sută! " Nivelul de trai al cui? Al viermilor de mătase? Al iepurilor de angora? Al găinilor "gât-golaş deTransilvania"? Poate că parcurgând lista celor trei sute de multimilionari români datele ar părea credibile. Dar în judeţele Buzău, Vaslui, Iaşi, pe care le-am străbătut săptămâna trecută, ele aveau aerul unor poveşti cu navete spaţiale şi marţieni posesori de puteri miraculoase.

Figura mulţumită de sine a lui A. Năstase mi-a indus un ciudat sentiment de competiţie: adicătelea, cum? Numai el a ctitorit ceva în ţara asta? Numai el dă de lucru, de mâncare? Numai el oferă distracţie românilor? N-or mai fi şi alţii, mai puţin buni de gură, dar mai eficienţi? Numai politicienii, şi numai în campanie electorală, sunt interesaţi de soarta boborului? Numai inşii cu acces nelimitat la posturi de televiziune au ceva de spus? Nu şi-o mai fi pierzând nimeni altcineva somnul de grija sănătăţii fizice şi psihice a populaţiei? Numai secta politicienilor şi-a talk-show-men-ilor să conteze?

Fireşte că nu. Dar pe lângă bucuria deşănţată a exhibării publice, exi