Într-o lume a dezabuzării generalizate şi a mizelor tot mai mici, Cristian Bădiliţă impresionează prin naturaleţea cu care duce la capăt proiecte, considerate de mulţi utopice. La Bădiliţă drumul de la gînd la faptă este neverosimil de scurt. Fără a avea aerul că face un efort ieşit din comun, tînărul savant român stabilit la Rouen scoate carte după carte, fiind unul dintre cei mai prolifici scriitori ai momentului. În cazul lui Cristian Bădiliţă, prolificitatea nu se confundă însă, ca la alţii, cu grafomania. Scriitorul are realmente ceva de spus şi fiecare nouă apariţie editorială care îi poartă semnătura devine instantaneu o contribuţie care nu poate fi ignorată în domeniul respectiv. Polemist nemilos în arena ideilor (care suferă însă, fără ipocrizie, pentru fiecare cap pe care trebuie să-l taie), blînd şi înţelept ca un avva din pustiu în viaţa de zi cu zi, erudit şi artist, om care se simte la fel de bine între slovele mustind de înţelepciune ale anticilor sau în faţa monitorului computerului, în singurătatea bibliotecii ori în compania prietenilor (are un adevărat cult al prieteniei), pe o terasă, la o bere, hulit de unii şi adorat de alţii, Cristian Bădiliţă nu poate lăsa pe nimeni indiferent.

În ultimii ani, Cristian Bădiliţă a scris mai multe cărţi de patrologie (Călugărul şi moartea, Manual de anticristologie), filozofie (Platonopolis sau Împăcarea cu filozofia), eseistică (Sacru şi melancolie, Văzutele şi nevăzutele), jurnal (Tentaţia mizantropiei. Stromate), poezie (Regele cu o harpă în mîini), interviu (Captivi în lumea liberă. Convorbiri cu Theodor Cazaban, Pe viu despre Părinţii Bisericii). A îngrijit mai multe ediţii şi antologii din scrierile clasicilor greci sau ale Părinţilor Bisericii (Miturile lui Platon, Jean Cassien entre L'Orient et L'Occident), a publicat traduceri comentate (Evanghelii apocrife, Patericul etc.) şi, mai pre