Multi dintre politicienii maghiari din Romania s-au acomodat cu politica dimboviteana de care incercau la inceput sa se distanteze. Exigenta si eleganta au fost inlocuite cu suficienta si oportunismul. Performanta democratica de la inceputul anilor ‘90 a maghiarilor intrati in politica autohtona s-a transformat, intre timp, intr-o performanta cuantificabila in bani sau pozitii avantajoase.
In ultimii patru ani, aceste schimbari s-au accentuat, chiar daca liderii UDMR au incercat sa pastreze aparenta unei imagini europene. Practic, Uniunea Democrata a Maghiarilor din Romania a girat din parlament guvernarea PSD, fara a primi in schimb promisiunile facute de Adrian Nastase prin protocoalele succesive semnate intre PSD si UDMR.
Proprietatile bisericilor traditionale din Transilvania care au fost luate cu japca de comunisti nu au fost restituite decit in mica masura.
Ultimul raport al Departamentului de Stat al SUA privind libertatea religioasa critica dur autoritatile din Romania pentru ca nu au gasit solutii de retrocedare a bunurilor care au apartinut bisericilor maghiare din Ardeal inainte de instaurarea regimului comunist.
Nici padurile care apartineau comunitatilor maghiare inainte de 1948 nu au fost date inapoi in intregime, dar cu toate acestea UDMR a continuat sa sustina cabinetul Nastase girind, in acelasi timp, coruptia la nivel inalt care s-a extins in ultimii patru ani, precum si politica PSD de acaparare a institutiilor independente: mai ales justitia si mass-media.
Sub pretextul mentinerii echilibrului politic autohton, liderii maghiarilor au contribuit din plin la credibilitatea guvernarii PSD, fara a primi in schimb avantaje substantiale pentru comunitatea pe care o reprezinta. Pragmatismul conducerii UDMR nu s-a indreptat in mod special spre maghiarii din Romania, ci mai degraba spre interesele de gr
