Rezultatele contestatelor alegeri parlamentare aduc din nou la zi practica politica a tejghetariei. Nici n-apucase decrepitul partizan-magistrat Ghergut, de la BEC, sa centralizeze scorurile finale si sa distribuie mandatele, ca telefoanele pesediste si udemeriste se-nrosisera, deja, din pricina negocierilor "neoficiale". PSD nu prea are rabdare.

132 de deputati si 57 de senatori, cat a strans impreuna cu PUR, nu-i sunt de nici un folos pentru guvernare, fara aportul celor 22 de deputati si 10 senatori UDMR. Or, meciul prezidential inca nu s-a jucat.

A mai ramas o saptamana pana la marea finala, iar principalul atu al lui Nastase in fata electoratului doritor de "liniste, continuitate si stabilitate" este garantia ca PSD a castigat si ca prezidentiabilul sau intra in al doilea tur de scrutin cu solutia guvernamentala in buzunarul de la spate al pantalonilor.

De aici, febrilitatea cu care combinagii de seama ai partidului fac si desfac formule de sprijin parlamentar si pornesc marea imparteala a posturilor de la Palatul Victoria. Calculul pe mandate senatoriale si deputatesti arata ca nici tovarasia cu UDMR nu le ajunge pesedistilor pentru a-si trece Cabinetul prin Parlament.

La Senat, infratirea celor doua Uniuni ar aduce doar 67 de voturi, din 69 necesare pentru a dobandi majoritatea simpla, iar la Camera Deputatilor - 154, din 167.

Dupa 15 ani de semianonimat parlamentar, pierduti pana acum in masa alesilor care votau obligatoriu alaturi de Putere, indiferent care-o fi fost ea, cei 18 deputati ai organizatiilor minoritatilor nationale altele decat cea maghiara devin cheia de bolta a injghebarii parlamentare pesediste.

Numai daca acestia vor ridica mainile alaturi de troica PSD-PUR-UDMR, vor putea trece viitorul guvern de investitura si, mai tarziu, legile prin Camera. Votul de