FACETI JOCURILE! - RAZBOIUL DE PE MASA Stramosul sahului, asthapada, se juca in Persia la patru maini, de catre patru jucatori. IRINA MUNTEANU
Directul predecesor al sahului a fost asthapada - un joc pentru patru persoane. Pe tabla, miscarile pieselor erau determinate prin aruncarea zarurilor. Pentru unii membri ai celor mai inalte caste din societatea indiana, reprezentanti ai aristocratiei militare - Ksatriya, intrecerea intr-un joc era echivalenta cu intrecerea intr-un duel. Acest joc de noroc, in care se foloseau zaruri, era pus pe acelasi nivel cu o batalie adevarata. Cei din casta Ksatriya isi petreceau timpul liber, in perioadele de pace, intrecandu-se in curse de care sau jucand jocuri de noroc.
Trebuie luata in considerare si situatia politica: jocul pentru patru persoane, care a aparut intr-o tara impartita in regate, a putut cu usurinta sa se transforme intr-un joc pentru doi in timpul Imperiului Persan.
SAH-MAT. E interesant si cum a aparut conceptul de sah-mat, descriind momentul in care capturarea conducatorului inseamna pierderea jocului. O explicatie ar putea fi gasita in textele indiene antice. Despre jocul cu zaruri pentru patru persoane, Al-Biruni, un invatat indian, spune: Piesele au valori diferite, valoarea Regelui este 5, a Elefantului - 4, a Calului - 3, a Nebunului - 2, a Paunului - 1. Cel care ia un rege are 5 puncte, doi regi - 10, trei - 15, asta in cazul in care invingatorul nu mai este in posesia propriului rege. Iar daca inca isi mai are propriul rege, si ia toti ceilalti trei regi, are 54 de puncte. Acest lucru inseamna victoria si sfarsitul jocului.
Unele dintre regulile jocului de patru persoane s-au pastrat si la cel pentru doua persoane. Deci, pentru a castiga jocul, e suficient sa capturezi regele oponent. Asta inseamna de fapt sah-mat! Aceasta e concluzia: ideea de mat nu a fost inventata, ci a