Nu. Nu e vorba, asa cum s-ar crede, despre aniversarea unei zile de nastere, ci de aniversarea unei activitati de exceptie: Cornel Fugaru, unul din cei mai inzestrati compozitori si interpreti ai muzicii usoare romanesti, a fost sarbatorit, cu bucurie si fast, la Sala Radio din Bucuresti. O seara de vis, in care s-a cantat muzica adevarata.
Se spune ca misterul tineretii eterne li se dezvaluie doar unor "alesi". Judecand dupa verva, dupa forta si timbrul glasului sau, dupa umorul, autoironia, cat si dupa vivacitatea... rockului pe care il executa pe scena, Cornel Fugaru pare sa se numere printre ei. Dar judecand si dupa frumusetea trasaturilor care i s-au pastrat aproape intacte (doar parul albit si silueta cam ingrosata tradeaza realitatea), acest enunt ar contine un adevar...
In ultima vreme, ma bate un fel de... duiosie incarcata cu regrete fata de tanara si foarte tanara generatie. O stare care imi apare de cate ori ma gandesc la faptul ca ei, tinerii nostri, nu au apucat marile spectacole de teatru din anii 60-70, ca nu au fost prezenti la premierele de luni seara de la cinematograful "Scala", pe vremea cand, din toamna pana-n vara, apareau, aproape ritmic, filme romanesti de succes, de mare succes, ori - nu putine - de referinta. Ca nu au fost la spectacolele de opera din acel timp, spectacole innobilate de marile voci ale liricii romanesti ori de marii balerini, care, mai toti, au dus faima culturii si artei romanesti dincolo de hotare. Ca nu l-au apucat nici pe Fugaru, frumosul adolescent rebel care isteriza sali intregi prin simpla lui aparitie, dimpreuna cu faimoasa lui formatie - Sincron.
Si iata ca prin "Seara Fugaru", prin evenimentul gazduit in sala de concerte a Radioului, s-a produs un binecuvantat gest de Restituire, la care publicul a raspuns cu entuziasm. Spectatorii prezenti la concertul aniversar au trait din plin sentimentu
