Alegerile din 28 noiembrie au indicat o polarizare a electoratului perfect asemanatoare celei din spectrul politic. Dupa aceste alegeri avem doua Romanii, una resemnata, dezinformata si saracita; si una dinamica, dornica de schimbare, aspirand la modernitate.
Alegerile au fost extrem de importante pentru ca prin ele se instaleaza la conducerea tarii echipa ce va realiza aderarea Romaniei la Ue, adica la comunitatea moderna, dinamica si democratica a Europei. Paradoxul acestor alegeri a fost acela ca cei mai saraci si dezinformati romani, masa rurala ce reprezinta jumatate din populatia tarii, au votat cu cei mai bogati si aroganti, oligarhia Psd-ista, ce se vrea in UE, cu conditia ca nimeni sa nu ii puna la indoiala castigurile de pana acum si moravurile. Integrarea in UE va fi dur resimtita tocmai de taranime, cea care, ametita de pomenile electorale ale guvernantilor, a votat partidul la putere. Datorita taranimii, in special cea din Moldova si Oltenia, PSD-ul a castigat alegerile la o minima diferenta fata de opozitia reprezentata de Alianta D.A.
Campania a fost, in traditia instaurata din 1990, una negativa. PSD-ul s-a ocupat cu defaimarea adversarilor prin orice mijloace, inclusiv mijloace murdare, si exacerbarea propriilor realizari (dintre care cele pe plan extern au fost initiate - de fapt - de guvernarea CDR-USD-PUR). Alianta PSD+PUR nu a spus prea multe despre viitorul program de guvernare. Liderii PSD-isti stiu ca o promisiune de tipul crearii unui milion de locuri de munca apare gogonata chiar si pentru multimea celor saraciti ce asteapta pomenile guvernamentale. Pana si sloganul pregatirii reintoarcerii acasa a celor doua milioane de romani plecati la munca in strainatate a fost spus cu jumatate de gura. Majoritatea absoluta a emigrantilor la munca a plecat tocmai sub guvernarea Psd-ista. Baronii locali, marii deturnatori de fonduri euro
