Prin eforturile reunite ale Societăţii de Ştiinţe filologice (filiala Covasna, condusă de doamna Luminiţa Cornea), ale Muzeului Carpaţilor Răsăriteni (director, Valeriu Cavruc) şi ale corpului didactic din Colegiul Naţional "Mihai Viteazul" din oraşul transilvan Sfântu Gheorghe, s-a desfăşurat, în zilele de 6 şi 7 noiembrie, Rotonda de la Araci, sat în care în 1882 se năştea scriitorul Romulus Cioflec. Tema întâlnirii de anul acesta, la care au fost invitaţi să participe un grup de cercetători ai Institutului de Istorie şi Teorie Literară "G. Călinescu" din Bucureşti, a constituit-o Memorialul de călătorie în literatura română.

Peregrin transilvan din stirpea lui Ion Codru Drăguşanu, cu atitudine modernă şi dezinhibată faţă de ceea ce vede, Romulus Cioflec însuşi a îmbogăţit acest gen cu trei volume în care şi-a descris uimitoarele călătorii prin lume. Dar, înainte de a voiaja în străinătate, a bătut ţara în lung şi-n lat, împins atât de împrejurări biografice, cât, şi mai ales, de dorul călător care-i stăpânea fiinţa. Născut, aşadar, în satul covăsnean Araci (Arpătac, pe atunci), ajunge, ca mulţi alţi copii de ardeleni, să-şi definitiveze studiile în Regat. După absolvirea Şcolii Normale din Câmpulung Muscel, este repartizat, timp de trei ani, ca învăţător în comunele prahovene Chiojdeanca şi Lipăneşti. După o intensă activitate publicistică, încununată cu debutul din 1907 (volumul de nuvele Doamne, ajută-ne!), lucrează la Bucureşti, ca bibliotecar la Academia Română. Remarcat de Vasile Goldiş, este solicitat la Arad să lucreze ca prim-redactor al ziarului "Românul". întors la Bucureşti, urmează cursurile Facultăţii de Litere şi Filozofie, după absolvirea cărora funcţionează ca profesor la Pomârla, o localitate din judeţul Botoşani. La începutul lui 1917, pornit în căutarea numeroasei sale familii (era al patrulea copil din treisprezece), refugiată