RALU CARADGEA Tatal venise sa jefuiasca Tara Romaneasca. Fiica sa, domnita Ralu, a infiintat primul teatru.
DIANA RUCINSCHI
Chipul Domnitei Ralu, asa cum a fost imaginat de Petre Manoliu O tanara culta, iubitoare de teatru si o personalitate puternica. Intr-o perioada inchistata in patriarhalul traditionalism balcanic, Ralu a fost o fire nonconformista, decisa sa sparga tiparele unei societati conservatoare. Aceasta este imaginea pastrata de istorie despre Ralu, fiica mezina a lui Caradgea Voda. Dincolo de acest tipar, infatisarea, personalitatea ei au ramas invaluite insa in clarobscurul caracteristic epocii fanariote. Imediat ce a venit in tara impreuna cu tatal sau, i-a "speriat" pe bucuresteni. Domnita adusese cu ea un pian, un clavir dupa cum i se spunea in limbajul "saloanelor" din acele vremuri, lux nemaivazut de Bucuresti.
PORTRET. Traditia o prezinta pe Ralu atat ca pe o fina cunoscatoare a literaturii si culturii eline, dar si o pasionata admiratoare a artei frantuzesti si nemtesti. Perseverenta pana la incapatanare si curajoasa, ea a reusit sa-si convinga tatal, zgarcit ca orice fanariot venit in Valahia ca sa se capatuiasca, sa ii dea banii necesari pentru a-si implini pasiunea vietii sale: teatrul.
Istoria ne spune ca Voda Caradgea venise in Valahia insotit de Elena, sotia lui, cei doi coconi domnesti si cele trei fiice ale sale: Roxana, Smaranda si Ralu.
Dintre femeile familiei Caradgea, doar Ralu, mezina, a reusit sa treaca de bariera uitarii si sa ramana in istorie: ea este cea care a infiintat primul teatru din Tara Romaneasca.
DOMNITA ACTRITA. Tanara grecoaica a fost socata sa afle ca in tara in care urma sa traiasca nu exista nici un teatru. Existasera unele incercari de a aduce teatrul in Tara Romaneasca. Fanariotul Voda Constantin Hangerli chemase in 1789 trei actori straini sa interpreteze p
