- Social - nr. 244 / 13 Decembrie, 2004 E greu sa fii un fel de Dumnezeu, sa hotarasti cine traieste si cine moare

…afirma (cu acelasi calm, pe care unii colegi i l-ar putea invidia) intr-un inceput de mult ravnit si mult asteptat interviu ( in deplina liniste, pentru ca e… sambata, in biroul dumnealui de la Directiunea Spitalului Judetean) arhicunoscutul medic, atat de mediatizat mai mult in presa centrala, adaugand : "in plus sa mai ai si probleme organizatorice, de genul salariilor pentru 300 de oameni cu familii si copii, lucrurile astea ma uzeaza in loc sa ma pot concentra pe meseria mea, care nu se invata in 7 ani, ci in 30! " Medicul marturiseste faptul ca nu-si poate lasa profesia pentru nimic in lume, cu (uneori) trei operatii pe zi, sau alte zile (chiar si nopti) in care doar o operatie poate dura pana la 10 ore (n.m. - ca fapt divers, in picioare si fara apa) isi neglijeaza firesc toate apelurile telefonice (are trei numere de mobil, in plus cele de fix). Doctorul-profesor stie deja parerea ca este cel mai fin (citand articolul, cald) om posibil, nu a uitat nici faptul ca am fost (desi o singura data) la cursul dumnealui, asa ca accepta propunerea sa o luam cu inceputul inceputului, cu multa rabdare! Aflu ca este nascut ca si mine, dar…mai important, ca si Gheorghe Marinescu (strada cu numele celebrului om al Medicinei, este cea pe care locuieste la randul sau o celebritate, poate nefiind o simpla coincidenta), in 28 februarie (anul 1940), originar din Zalau, judetul Salaj. Povestea vietii domnului Radu Deac pare decupata din carti si filme, dar e reala. Din cauza razboiului, parintii sai (mama, invatatoare, tatal, doctor in Drept, ambii tragandu-se din familii de preoti, inmormantati in curtile bisericilor din Supuru de Sus si de Jos) s-au refugiat in Rosiorii de Vede. Domnul Radu Deac si-a format de atunci o imagine rustica, afirmand: "