Prin traditie, seara de 7 decembrie marcheaza debutul stagiunii la Scala din Milano, de Sf. Ambrogio, patronul orasului; de aceasta data, momentul a capatat conotatii cu totul speciale, pentru ca intreaga Italie a urmarit cu emotie redeschiderea celebrului teatru liric, dupa o renovare de trei ani, timp in care spectacolele s-au desfasurat la teatrul Arcimboldi, situat la periferie, dar amenajat special pentru ca publicul sa se poata bucura de reprezentatii de real nivel artistic.

Strazi blocate, sute de politisti, un fast iesit din comun, personalitati din lumea politica si culturala (printre care Silvio Berlusconi sau Sophia Loren), ecrane imense montate pe ziduri pentru ca melomanii sa poata urmari in direct, „in aer liber“, transmisiunea spectacolului inaugural (care, de altfel, a fost difuzat si in diverse colturi ale tarii, chiar si la inchisoarea San Vittore), toate acestea au conferit un plus de anvergura si stralucire evenimentului comentat in detaliu in mass-media si prefatat de numeroase repere de mare interes, printre care redeschiderea Muzeului Scalei, intilnirea cu totul neobisnuita a dirijorului Riccardo Muti (deopotriva director muzical al teatrului) cu studentii la Universitatea de Stat, pentru a le vorbi despre premiera etc. Titlul ales pentru acea seara – opera Europa reconosciuta de Salieri – a trezit, de asemenea, multe comentarii, presupunindu-se ca Muti a dorit ca Scala sa se redeschida cu prima lucrare prezentata pe legendara scena in 1778, dar si ca optiunea este o trimitere la Uniunea Europeana. Se pare insa ca, de fapt, dirijorul a fost pur si simplu cucerit de frumusetea partiturii, pe care a readus-o in repertoriu dupa secole de uitare.

Montarea senzationala imaginata de renumitul Lucca Ronconi a impresionat inca din prima scena – a furtunii –, taind apoi respiratia prin ideile si rezolvarile spectaculoase, nec