Ultimele bunuri, ramase inca nevindute, valoreaza 2,5 miliarde de lei, adica 7% din valoarea totala. Dupa trei ani de la inceperea procesului de lichidare si de recuperare a debitelor, Fastrom SA - care a preluat o treime din fostul IAS Roman, a trecut prin febra citorva licitatii menite sa acopere datoriile catre diversi creditori, in special bugetari. Valoarea activelor din Roman ale societatii, evaluate la 11 miliarde de lei, nu acopera nici pe departe totalul creantelor pe care Fastrom le-a acumulat de-a lungul anilor, cifrate la aproximativ 22 de miliarde de lei. Licitatie dupa licitatie, a fost scoasa la vinzare majoritatea bunurilor din patrimoniul Fastrom: sedii administrative, cantine, locuinte de serviciu, grajduri, puncte de colectare a laptelui, garaje, terenuri si bunuri mobile. Acum, majoritatea bunurilor fostului Fastrom au fost deja vindute. "La ultima licitatie, desfasurata pe 14 decembrie, a fost vindut ultimul teren de pe strada Teiului, plus ce mai ramasese din spatii si bunuri. Acum, mai sint bunuri ce reprezinta 7% din Fastrom ce nu au fost inca vindute. Printre mijloacele fixe si bunurile ramase se mai numara o combina de recoltat sfecla, o parte din sediile si bunurile fermei din Boghicea - de unde un dormitor este solicitat de un reprezentant al fostilor proprietari, Lucian Gherca - si bunuri revendicabile de la ferma Simionesti, constind in citeva cladiri. Valoarea totala a partilor ramase se ridica la aproximativ 2,5 miliarde de lei", a declarat Maria Duda, lichidator al Fastrom. De la demararea, in data de 20 octombrie 2002, a procesului de reorganizare judiciara, cazul Fastrom nu a fost lipsit de scandaluri. In prima faza de reorganizare judiciara, creditorii si Tribunalul Comercial au hotarit ca, in paralel cu mentinerea activitatii, sa se desfasoare o vinzare a bunurilor care nu impiedica derularea normala a procesului de productie. Ace