Captati de spectacolul fierbinte al alegerilor, scapat, in cele din urma, din sforile papusarilor lui, multi dintre noi au uitat de sacrificiul celor care au facut posibil, in urma cu 15 ani, ca toate acestea sa se intample: eroii Revolutiei din 1989.

Sangele lor nevinovat si ochii orbi ai dreptatii care i-a ocolit cu metoda ne dor pe fiecare si ne revolta. Nici unul dintre vinovati nu a fost judecat, cu exceptia unui prapadit de militian. Dosarul cu probele care ar fi putut sa-i acuze pe criminali, purtand un nume de cod secret, 97/p/90, a zacut in praful unor fisete uitate la subsolurile Parchetelor Militare. Dupa ce a inaintat binisor cu ancheta, amenintand sa dea in vileag personaje suspuse, generalul Dan Voinea a fost inlaturat. Asociatia "21 Decembrie 1989" a continuat lupta aproape fara speranta, cu convingerea ca abominabilele crime ale Revolutiei trebuie sa ramana imprescriptibile. In toti acesti 15 ani, membrii ei (cei cu integritate morala) au depus inscrisuri si nenumarate probe, au purtat discutii interminabile cu sefii Parchetelor Militare, au apelat, fara vreun ecou, la presedintii Ion Iliescu si Emil Constantinescu. Un zid de interese, complicitati si vinovatie s-a ridicat intre institutiile statului si adevar. Doar lacrimile nesecate ale celor ce-si plang mortii in cimitire mai fac legatura, in suspin si resemnare, cu atmosfera si idealurile din decembrie 89. Semnalul ca dosarul 97/p/90 va fi pus la conservare a fost dat odata cu schimbarea acuzatiilor membrilor Cpex, din genocid in omor deosebit de grav. In acest mod, condamnati la pedepse simbolice, fostii lachei ai dictaturii au scapat iute din puscarii, ocupandu-si vilele din Primaverii sub protectia guvernantilor ("veri de sange si nepotii lor de frati", cum spunea revolutionarul Doru Maries). Sub bagheta lor si a lui Nicolae Ceausescu, au fost ucisi "doar" 300 de tineri. Dupa fuga d