Introducere
Studiul de fata este motivat in primul rind de interesul autorului pentru fenomenele alternative din zona artelor vizuale, dar cercetarea s-a extins firesc, asa incit ansamblul acestor pagini se refera la o pluralitate de manifestari ale culturii alternative. Punind in discutie definirea culturii, a artei alternative, invocam diferite surse si propunem propria noastra acceptie – construim o ipoteza de lucru (insistam ca intregul discurs desfasurat aici sa fie considerat astfel) ce poate face, desigur, obiectul unor luari de pozitie ulterioare.
Sintagma de la care pornim are o circulatie care nu poate fi trecuta cu vederea, in Romania postdecembrista. Ea acopera, la noi, repere ivite incepind din perioada „liberalizarii culturale“, iar in plan international – ne gindim la lumea occidentala si nu numai – poate (sub)numi o serie de orientari raspindite de-a lungul mai multor decenii postbelice.
„Cultura/arta alternativa“ este o formulare care trimite si la alte coagulari terminologice-conceptuale – acestea vor aparea pe parcursul studiului nostru, iar reflectia asupra unor raporturi ce decurg de aici tenteaza, eufemistic vorbind.
Intr-un anume fel trebuie privita arta alternativa din Romania epocii care precede evenimentele din decembrie 1989, altfel cea din anii care au urmat acestora (in cazul in care validam ideea ca si dupa respectiva data mai putem vorbi de fenomene alternative – din punctul nostru de vedere, asa stau lucrurile). Pentru ceea ce s-a petrecut inainte de 1990 este nevoie, desigur, sa operam diferentele intre lumea totalitara si cea libera. Si fiindca tot am atins chestiunea sistemelor politice opuse pina la prabusirea comunismului central-est european, sa subliniem de pe acum faptul ca solutia alternativa finala aleasa in acea vreme de mai multi artisti, scriitori… romani, a fost raminerea „dincolo“. @
