Nasterea Domnului sau Craciunul este una dintre cele mai asteptate sarbatori ale acestei luni.
Se spune ca Dumnezeu, vazand ca neamul omenesc este asuprit de diavol, S-a milostivit si L-a trimis pe Arhanghelul Gavriil sa-i vesteasca Fecioarei Maria nasterea, prin puterea Duhului Sfant, a lui Iisus Hristos, Fiul lui Dumnezeu. Acesta s-a nascut intr-o pestera din Bethleem si a fost pus intr-o iesle. Proorocii ii vestisera nasterea de mult timp, iar trei magi au pornit cercetarile pentru a vedea cand o sa apara steaua ce va vesti acest moment. Cand au vazut-o pe bolta cereasca, magii au urmat-o
pana la staul. Aici au cazut in genunchi, I s-au inchinat Mantuitorului si I-au adus trei daruri: aur, tamaie si smirna.
Sarbatoarea Nasterii Domnului are la baza atat cultul solstitiului de iarna, al lui Craciun, un personaj mitic dacic, dar si datinile romane legate de zilele "Soarelui Invingator". Totodata, se spune ca ciobanul Craciun a refuzat sa o primeasca pe Fecioara Maria sa-si nasca pruncul. Dar, pe ascuns, sotia acestuia - Craciuneasa - o gazduieste si-l moseste pe Iisus. Craciun isi pedepseste sotia taindu-i mainile.
Pentru ajutorul primit, Fecioara Maria infaptuieste o minune si-i lipeste mainile la loc. Vazand minunea, Craciun se converteste la crestinism. De bucurie, el aprinde un rug din lemne in jurul caruia se incinge o hora. Dupa joc, Craciun ii face daruri Fecioarei si pruncului. Astfel se produce transfigurarea lui Craciun in sfantul care aduce daruri copiilor de ziua Nasterii lui Iisus.
Steaua vorbeste despre Nasterea Domnului
In casele romanilor, vestea Nasterii Domnului e adusa de colindatori in fiecare an, in Ajunul Craciunului, obiceiul colindatului ingloband cantece, gesturi rituale si numeroase mesaje si simboluri ale spiritualitatii romanesti. Gazdele ii primesc cu bucurie si ii rasplatesc cu mere, nuci si colaci
