Epuizarea mandatelor lui Iliescu la Cotroceni a creat, in mod paradoxal, premisele democratizarii PSD, in sensul ca pentru prima data in istoria formatiunii lupta pentru suprematia in partid se poarta de-adevaratelea, pe voturi, pe lobby-ul pe care fiecare dintre candidati si-l face in cadrul partidului.
Si tot pentru prima data in istoria PSD (fost PDSR, fost FDSN, fost FSN), presedintia partidului este disputata de mai multe persoane si nu mai este transmisa ca o minge de ping-pong, de la Ion Iliescu la diversi oameni pe care ii lasa acesta pe post de mostenitori temporari ai partidului si doar in perioada cat este el putin plecat la Cotroceni.
Pana in acest moment, s-au inscris, deocamdata neoficial, in cursa pentru sefia partidului Adrian Nastase, Miron Mitrea si Dan Ioan Popescu.
Nastase foloseste Parlamentul drept rampa de lansare
Nastase, a carui cariera politica pentru multi pare incheiata din seara in care a pierdut alegerile prezidentiale in fata lui Traian Basescu, nu renunta sub nici o forma la presedintia PSD. Dupa ce saptamana trecuta, cand fusese prins in ofsaid de complicitatea la gratierea lui Cozma, totul parea pierdut pentru Nastase.
Reusind insa sa-si impuna candidatura la presedintia Camerei Deputatilor, candidatura pe care pur si simplu a suflat-o de sub nasul lui Miron Mitrea, s-a repus din nou pe o pozitie de forta in cadrul partidului. Pretentiile sale de a candida la presedintia PSD sunt legitimate in buna masura si de functia importanta pe care o detine acum in Parlament.
Doi cu greutate!
Miron Mitrea si Dan Ioan Popescu au ridicat pretentii la suprematia in PSD imediat dupa instalarea la putere in 2000. Atat Mitrea, cat si Popescu isi bazeaza ambitiile in special pe "greutatea" lor economica, amandoi aflandu-se timp de trei ani intr-o competitie acerba cu Nastase i
