Chiar daca a venit spre sfarsitul anului, evenimentul cu cele mai mari implicatii pentru piata financiara poate fi considerat decizia bancii centrale de a lasa o mai mare libertate cursului de schimb al leului. Si astfel a inceput in noiembrie obisnuirea pietei cu aprecieri nominale ale monedei nationale, dupa ce ani de zile toata lumea invatase ca singura directie a cursului este de crestere, controlata prin interventii periodice ale BNR.
In conditiile cresterii puternice a intrarilor de capitaluri, banca centrala a considerat ca aprecierea reala a leului se poate consolida. In scurta vreme, piata a vazut cursul prabusindu-se spre 36.000 de lei pentru un euro, pentru ca le fel de repede sa revina spre 40.000 lei/euro. Adica un mers complet nou al pietei valutare, care face parte din pregatirile pentru momentul din ce in ce mai apropiat in care strainii vor avea acces liber la depozitele bancare in lei, cu dobanzi puternic real pozitive.
In acelasi context, a doua jumatate a lui 2004 a marcat consolidarea unei tendinte lente de scadere a dobanzilor. Din iunie si pana in decembrie, Banca Nationala a facut sapte pasi de scadere a ratei dobanzii de interventie, pana la 17% pe an, respectiv cu 4,25 puncte procentuale mai jos fata de nivelul de 21,25% de la care incepuse trendul descendent.
In ciuda acestei scaderi cumulate destul de consistente, bancile comerciale au continuat sa reactioneze slab la semnalele BNR. Asa se face ca pana in luna octombrie dobanda medie la creditele noi in lei acordate de banci firmelor coborase cu numai doua puncte procentuale fata de luna mai 2004, respectiv cu 2,9 puncte in cazul clientilor persoane fizice. Nivelurile medii practicate au ajuns la 23,7% pentru clientii companii, 27,2% pentru clientii persoane fizice, potrivit datelor centralizate de BNR.
In acelasi timp, piata banc
