Mai este actuala acea piesa?
Pentru Romania este vesnic actuala. Forma mesei ar trebui scrisa dinspre sfarsit spre inceput, cu titlul Forma rusinii poate, sau Forma neputintei, sau Forma dezastrului, sau Forta restauratiei...
Dar suntem in NATO, cu Uniunea Europeana nu stam atat de rau pe cat s-ar putea sta.
Nu-i chiar de ajuns. Suntem in NATO datorita unor imprejurari externe, dar am putea vorbi mai curand de sansele pierdute.
Nu eram alaturi de Ion Iliescu, era o putere provizorie
Suntem in decembrie si nu pot sa nu imi reamintesc ca in 22 decembrie '89 anuntati la televizor ca dictatorul a fugit. Scena de atunci a ajuns sa fie ironizata.
Dictatorul n-a fugit, a ramas.
Cum adica? Erati atunci alaturi, aproape de Ion Iliescu, faceati parte din putere.
Nu eram aproape de Ion Iliescu. Era o putere provizorie care nu era legitimata prin alegeri. Exista un Parlament provizoriu, iar eu nu eram inscris in nici un partid atunci. Si am crezut, ca si astazi, ca pana la alegeri, deci pana la constituirea unei puteri legitime, nu aveam voie sa plecam de acolo. In momentul in care Iliescu, Brucan, Roman au anuntat intentia de a transforma FSN-ul in partid, mi s-a oferit mie presedintia acestui nou partid FSN, anuntat de d-l Brucan. Am spus, mai in gluma, mai in serios: "Daca ar fi sa primesc asta, primii care ar trebui sa plece sunteti voi". Refuzul meu imediat a fost probabil, intr-un anume fel, momentul adevarului pentru mine. Am inteles atunci, la sfarsitul lui ianuarie '90, exact ceea ce dorea sa se intample si cu mine si cu altii. Mi-am zis atunci: "baiete, trebuie sa pleci, esti prins intr-un joc care nu e cel pe care l-ai dorit, care te poate contrazice". Si in acelasi timp, mi-am pus si o intrebare: "Bun, si? Daca plec, spatiul de manevra ramane deschis". Ceea ce s-a intamplat. Sunt mandru de faptul ca atunci cand s
